SarduItalianoEnglish

All users
About this dictionary
Consult the dictionary
Register yourself
Login
Useful links
Write to us
Credits

Registered users
Add a new word
Add to an existing word
Translate word



8.572.684   
Visitors by 20.10.2000   

     ©2000-2014
     Edizioni Condaghes
     Web Design:
     MAGICA Servizi Informatici


Letter F

legend

ficumorísca, nf: figamurisca figu morisca, zenia de mata a tàulas (su truncu) ladas e russas, totu sutzu, cuns sas fozas chi paren aguzas, fatas a ispina: faghet meda fintzas in logu romasu e agguantat su sicore, bogat unu frutu cun sa corza ispinosa meda, a ispinas minudedhedhas, de sabore durche e cun sèmene meda; una creze (morisca areste) est prus ispinosa de sa maseda siat in sa tàula e siat in su frutu e la ponen meda a fagher cresura / figumorisca de folla = ficumorisca de sagura, o sagurada, sa chi creschet in parte incarnada in mesu de sa tàula, coment'e chi sa tàula siat totu a unu cun sa corza; figumorisca a matza niedha; figumorisca cruàxini = cruonza o birdiggroga carrúciu 1, figomoro, figutzíndia, morisca ge fui disigiosu de sa cosa frisca…, sa figumorisca m'adi scramentau! frt, opuntia ficus-indica fico d'India figue de Barbarie indian fig Echter Feigenkaktus; Kaktusfeige.


ficumoriscàre, vrb andai a circai o a bodhí figumorisca.


ficumoriscàrju, nm logu totu prantadu a moriscas moriscarzu slg.


ficusíca ficasícu


fidàda, nf su fidare, su si fidare / a sa fidada = a s'irfidiada, candu unu no est atentu ca no si dh'abètada, a s'ispessada irfidiada, iscufidada, ispensada mama mi naraiat a totora "Fizu, istúdia in domo a s'assentada!", ma eo in duos brincos che fio fora apena aio solu una fidada! (Piga) 2. comente l'an iscutu a sa fidada isse fit rutu a longu de fiancu: no tet aer, s'iscuru, nâdu mancu "Bah!" a s'istragore de sa fusilada (A.Casula).


fidàdu, pps, agt, nm: fidau, fidatu, firau de fidare, -ai; chi est lassadu chentza lu dare tentu; chi o chie muntenet sa fide, li daen fide ca tenet frimmesa in su chi narat o chi faghet a cumprèndhere; chi est trancuillu, chi si fidat, chi no est pessendhe in su malu afideadu | ctr. scunfiantzosu, traitore csn: pessone fidada = unu de si poder fidare de isse, chi faghet a si ndhe fidare; tenni fidau a unu = pessare de si poder fidare de unu; tènniri a ccn. fidau che àcua in ciuliru = no li dare fide nudha 2. custu pisedhu faghet fidadu e a ziru, ca zughet sa conca leada de su zogu ¸ sas berbeghes an ingustadu a sa cosa frisca e faghen fidadas e a s’ortu! ¸ candu s’est biu firau nd’at furau totu su chi at pótziu ¸ su pulma fait una frenada…, dèu femu strantaxu, fidau, e seu arrutu agiummai sfundu s'imbirdi de ananti! 3. Giudas puru fit ómine fidadu e traitu at a Cristos ¸ a mei mi tenenta fidau e mi naranta totu ¸ apo postu in sa ’inza unu fatore chi totus mi narain: - Est fidadu, che persone sigura e de onore! (A.Masia Arru) ¸ at avisadu sa comare fidada pro si fagher azuare ¸ chi dhu scipiessi no ti dh'ia a nâi etotu ca ti tengu fidau che àcua in ciuliru 4. fidau de su chi m'iat nâu su spaciau de fradi miu, seu andau a Aristanis, ma… ¸ ite ratza de valentias: mi podias aer dadu sa morte, sendhe fidadu puru, si chérfidu aias! ¸ candu is marineris fiant fidaus, cudha s'arregollit sa cosa insoru e si ndi àndada prb: amigu fidau tenidhu caru! fidato sûr reliable zuverlässig, treu; treuer Mensch.


fidài, vrb: fidare, firai crere, dare fide; lassare a unu o una cosa chentza li dare tentu, chentza bi abbaidare, chentza pessare in su malu; narrer o dare a ischire cosa a pessone chi si cret de si poder fidare intregai csn: fidare una cosa in manos de unu, fidare a unu cun àtere = intregai, lassai una cosa a unu, lassai a unu cun calicun'àteru (pruscatotu po dhu castiai); est malu fidare a… = no fait a si fidai de…; fidai is pudhas a marxani = ponner su grodhe a tentare sos anzones, comporare casu de sos sórighes, chircare seguresa o bene in chie ti traíghede, in chie tenet s’iscopu de ti fagher male ello cun chie mi cherzo fidare, giaghí fide in nisciunu s'agàtada?! (P.Pisurzi) ¸ comintzas s'anzone a lusingare si si fiderat chi t'intrat in manu (Carta) ¸ no ti fides in cussa nae ca si che podet segare! ¸ nosu bellus e prexaus ca tenaiaus una poriga de scudus allogaus… bai e fidadidha! ¸ no fait a si fidai de sa buca a su nasu ¸ como su pisedhu za ch'est mannu e abbistu e faghet fintzas a li fidare sa màchina 2. apo postu cosa in su fogu, mi so fidada e brusiada mi ch'este ¸ pro t'aer fidadu unu mamentu ses diventada un'ebba rude! ¸ no faghet a fidare sa laghinza, ca si ch'essit dae su cunzadu ¸ su mastru at fidadu sos pisedhos un'iscuta e si sun totu postos a brincare ¸ custa criadura no l'at fidada un'iscuta, a sa mama, ca est timindhe chi si che àndhede 3. si as bisonzu de cossizos, abbàida cun chie ti fidare! prb: a cani chi papat cinixu no dhi fidis su lardu fidarsi, affidare avoir confiance, 2 confier to trust, to entrust sich verlassen (di=auf+Akk.); anvertrauen.


fidàli fedàle


fidàntza, nf: fidàntzia seguresa, cosa chi si ponet, chi si narat o chi si daet pro seguresa de un'àteru afiantza, afiantzamentu, pagaria prb: si ti cheres fagher inimigos, impresta o faghe fidantza mallevería garantie surety Bürgschaft, Garantie.


fidantzàda, nf sa fémina candu ant'assegurau sa coja, candho a s'ómine l'an dadu s'intrada sposa.



< previous next >

New search